Zâmbește

Ce e dragostea adevarata? E o intrebare pe care fiecare om si-o pune si fiecare ar vrea sa afle răspunsul . Dragostea adevarata e un sentiment pe care toti vrem sa il simtim, dar putini sunt aceaia care iubesc cu adevarat in viata.

Este cel mai frumos si mai pur sentiment, este cel mai puternic, pentru ca dragostea adevarata nu izvoraste dintr-o singura fiinta ci întotdeauna sunt doua suflete care se întâlnesc, se impletesc strans unul cu celalalt, se contopesc pana devin unul singur.

 Doua suflete ce simt la fel, vad la fel. Dragostea este un flux continuu de energie intre doua persoane, energie care se transmite de la unul la celalat permanent, si atunci cand nu sunt impreuna fizic. Intalnesti pe cineva, iti place, te indragostesti, dar pana sa iubesti mai este. Primul pas spre dragostea adevarata este ca celalalt sa iti împărtășească sentimentele, sa simta ce simti si tu,sa isi doreasca acelasi lucru.

Dragostea adevarata inseamna mult mai mult decat fluturasii in stomac, decât o atractie fizica sau placerea de a fi împreună.

Dragostea inseamna ÎNCREDERE, incredere reciproca unul in celalat, fara incredere nu exista o relatie frumoasa, lipsa increderii provoaca temeri, suspiciuni, nelinisti, griji. Sa ai incredere in celalat, sa ii inspiri la randul tau incredere, incredere totala si reciproca. Dragostea adevarata inseamna PRIETENIE. Omul de langa tine nu iti este doar iubit, ci si prieten.

 Omului iubit trebuie sa ii poti spune toate secretele tale, tot ce te macină, toate gândurile tale, fara restrictii, fara teama ca nu te va intelege, ca se va supara sau mai rau ca te va trada.

 Dragostea pura inseamna ca poti vorbi despre orice cu omul pe care il iubesti si care te iubeste, poti sa iti deschizi sufletul, pentru ca esti convins ca te va intelege si va fi mereu alaturi de tine.

Dragostea adevarata inseamna SPRIJIN SI AJUTOR RECIPROC. Cand iubesti cu adevarat orice problema ce se poate ivi va fi depășită, cand iubesti doresti sa iti ajuti partenerul sa evolueze, sa evoluați impreuna, sa isi îndeplinească visurile. Dragostea adevarata inseamna GRIJA SI ATENTIE. Cand iubesti simti nevoia sa il protejezi pe celalat, sa ai grija de el. Cand iubesti nu mai esti singur, trebuie sa fii constient ca tot ce faci, toate actiunile tale il pot afecta pe celalalt.

Egoismul nu are ce cauta într-o relatie de iubire, nu ai cum sa spui ca iubesti si sa nu te intereseze ce își dorește celalalt, ce simte,ce il face fericit. Iubirea adevarata inseamna SINCERITATE.

Sa fii sincer, sa iti poti deschide mintea si sufletul si sa primesti la fel. Iubirea adevarata inseamna PASIUNE. Fara pasiune nu e iubire. Cand iubesti il doresti pe omul de langa tine cu fiecare particica din tine si el te dorește la fel. O pasiune ce creste in intensitate in fiecare zi petrecuta impreuna.Dragostea inseamna ca omul iubit sa fie TOTUL pentru tine si sa iti doresti sa fii langa el toata viata. Dragostea inseamna doi oameni liberi si fericiti ce merg împreună pe drumul vietii, strans lipiti unul de celalat,doi oameni care au aripi sa zboare liberi dar care in fiecare clipa se vad cu ochii sufletului unul pe celalat.

Ce ne satisface cu adevarat in viata? Ce ne face sa ne simtim bine, sa fim fericiți? Traim clipe frumoase care ne umplu sufletul de fericire pe moment, dar apoi ne dorim altceva si altceva. Tot timpul vrem mai mult.

Suntem într-o continua căutare, o continua lupta, ne dorim, visam, muncim sa obtinem, ne zbatem sa ajungem unde ne dorim. Si cand ajungem de multe ori vrem altceva si o luam de la capat cu cautarea, cu lupta, cu dorintele.

 Asteptam ziua de maine cu speranta ca va fi mai buna, ca vom putea realiza ce ne-am propus, ca ne vom schimba, ca vom fi altii, ca ne va fi mai bine, ca vom fi fericiti. Suntem într-o continua alergare. Dar catre ce? Avem atatea posibilitati de a ne trai viata, putem sa alegem sa facem orice, sunt atatea senzatii pe care le putem experimenta, atatea sentimente. Alegem sa traim sau doar sa supravietuim? Ce ne face fericiți si spre ce alergam?

 Cati dintre noi au curajul sa trăiască cu adevarat si sa afle raspunsurile la intrebari? Cati au curajul sa se bazeze pe instinct, sa faca ce le face placere, sa nu lase sa treacă timpul? Cati aleg sa faca AZI ce pot face maine?

Ce bine ar fi daca atunci cand ne nastem am primi si fisa postului pentru acest „job” numit viata. Cand ne angajam ni se dau instructiuni clare, ce trebuie sa facem ca totul sa decurga cat mai bine la locul de munca, sa ne facem treaba bine.

Dar nu ne invata nimeni ce sa facem sa fim fericiti, cum sa trecem peste incercarile vietii, cum sa ne bucuram, cum sa traim intr-un cuvant. Cand ne nastem primim cartea vietii noastre cu paginile albe si noi trebuie sa scriem fiecare pagina zi de zi. Ce bine ar fi daca am primi instructiuni clare cum sa cunoastem oamenii, cum sa ii apreciem la adevarata valoare, cum sa-i intelegem,cum sa trecem peste orgolii.

 Ce bine ar fi daca ne-ar invata cineva cum sa ne iubim pe noi înșine, cum sa nu renuntam la noi si la identitatea noastra pentru altii, pentru oameni care nu ne merita, cum sa avem incredere in noi si sa luptam pentru visele si idealurile noastre.

Ce bine ar fi daca ne-ar arata cineva adevaratele valori ale vietii, daca ne-ar invata ca una din sursele principale de satisfactie e sa daruiesti, pentru ca daruind iti umpli sufletul de bucurie. Daca ar scrie undeva mare sa citeasca si sa înțeleagă toti ca daca nu poti face bine, macar sa nu faci rau.

Daca ne-ar invata cineva ca umplandu-ti sufletul cu rautate imbatranesti inainte de vreme si sufletul moare. Daca ne-ar invata cineva cum sa traim cu amintirile urate, cum sa depășim despartirile dureroase sau pierderea celor dragi. Daca am stii ca iubirea este singurul sentiment care ne umple sufletul si ne face sa intelegem sensul vietii. Ar fi prea simplu daca viata ni s-ar dărui cu instructiuni clare de folosire.

Atunci cand ne nastem primim cartea vietii in alb si depinde doar de noi cum o umplem,cu tristeti, cu bucurii, cu impliniri, cu dezamagiri, cu renuntari, cu obsesii, cu mari iubiri. Pentru a o scrie frumos e important sa detinem controlul asupra gandurilor si emotiilor noastre. De foarte multe ori gandurile noastre ne creioneaza realitatea de zi cu zi. O viata traita plina de frica, regrete si oportunitati ratate face ca multe pagini din cartea vietii sa ramana albe. O viata traita cu dragoste in suflet si multa incredere coloreaza frumos paginile vietii.

 Viata nu ni se da cu instructiuni de folosire, depinde doar de noi sa o traim frumos, indiferent de incercarile ce ne lovesc, indiferent cat trebuie sa luptam si sa nu uitam niciodata ca daruind iubire vom fi cu adevarat fericiti.

Ce ne satisface cu adevarat in viata? Ce ne face sa ne simtim bine, sa fim fericiți? Traim clipe frumoase care ne umplu sufletul de fericire pe moment, dar apoi ne dorim altceva si altceva.

 Tot timpul vrem mai mult. Suntem într-o continua căutare, o continua lupta, ne dorim, visam, muncim sa obtinem, ne zbatem sa ajungem unde ne dorim. Si cand ajungem de multe ori vrem altceva si o luam de la capat cu cautarea, cu lupta, cu dorintele. Asteptam ziua de maine cu speranta ca va fi mai buna, ca vom putea realiza ce ne-am propus, ca ne vom schimba, ca vom fi altii, ca ne va fi mai bine, ca vom fi fericiti. Suntem într-o continua alergare.

Dar catre ce? Avem atatea posibilitati de a ne trai viata, putem sa alegem sa facem orice, sunt atatea senzatii pe care le putem experimenta, atatea sentimente. Alegem sa traim sau doar sa supravietuim? Ce ne face fericiți si spre ce alergam? Cati dintre noi au curajul sa trăiască cu adevarat si sa afle raspunsurile la intrebari? Cati au curajul sa se bazeze pe instinct, sa faca ce le face placere, sa nu lase sa treacă timpul? Cati aleg sa faca AZI ce pot face maine?

Avem nevoie de iubire la fel cum avem nevoie de apa. Si toata viata o cautam. Cautam, luptam, ne straduim. Dar la fel cum uneori apa se afla la suprafata si o gasim imediat si alteori trebuie sa sapam adanc sa o gasim, tot asa e si cu iubirea. Am putea spune ca cei mai norocosi o găsesc imediat si cei mai putin norocosi poate o cauta toata viata fara sa o gaseasca. Oare asa o fi? S-ar putea ca de fapt noi sa gresim. Sa cautam iubirea acolo unde ea nu exista, sa ne incapatanam sa sapam intr-un loc in care e clar ca nu exista nici o urma de apa, un loc sterp, lipsit de viata. Ne ambitionam sa ramanem langa oameni care ne dovedesc ca nu ne vor in viata lor.

Apa se gaseste peste tot in natura. E sursa esentiala de viata. Si iubirea e peste tot in jurul nostru. Trebuie sa privim cu atenție si sa ne deschidem inima sa o primim. Uneori cand sapi ajungi la apa, dar daca nu e limpede din start consideri ca nu e buna, renunti si incepi cautarea in alta parte. Nu cei norocosi au parte de iubire, ci aceia care au ochi sa vada, inima sa primeasca, suflet sa daruiasca și dorinta sa guste din pocalul plin cu iubire.

Azi vreau sa scriu despre iubirea complicata. Cred ca e cea mai grea forma de iubire. Pentru ca este iubirea care doare, doare al naibii de tare. Este iubirea in care suferi, accepti multe, in speranta ca la un moment dat totul se va schimba si ca suferinta se va transforma in fericirea mult visata. Iubesti din tot sufletul dar omul iubit nu poate fi langa tine din mai multe motive.

 Daca dam cartile pe fata ori e casatorit, ori te afli într-o relatie la distanta si nici unul nu vrea sa faca pasul sa se mute, ori cel pe care il iubesti nu e hotărât sa inceapa o relatie in toata 9regula, ori variante cred ca mai sunt.

 Sau si mai dureros fizic e langa tine dar sufleteste e la ani lumina distanta. Aceasta iubire are multe urcușuri si coborasuri extreme. Esti sus si esti in extaz, traiesti probabil ceea ce nu ai trait niciodată, ori esti jos de tot si speri sa te ridici din nou. Cel aflat într-o astfel de iubire nu stie incotro sa mearga. Nu poate sa renunte pentru ca iubeste din tot sufletul dar e constient ca de cele mai multe ori relatia nu duce nicaieri.

Atunci de ce accepta suferinta de a nu fi împreună cu omul iubit? Speranta moare ultima dar daca celalalt te-ar iubi aceasta iubire complicata s-ar transforma într-una împlinită si frumoasa. De multe ori nu alegi de cine sa te indragostesti. Nu analizezi totul cand esti îndrăgostit, pui suflet, iti faci sperante, traiesti momente frumoase care ai vrea sa dureze o vesnicie. Dar traiesti si momente pline de tristete, amaraciune, pentru ca in general celalalt iti da doar atat cat vrea sa iti dea, de multe ori nu iti da nici macar ceea ce poate. Te simti atat de aproape de omul pe care il iubesti si totusi atat de departe. Iubirea complicată e cea mai dureroasa forma de iubire si este iubirea pe care mai tarziu putem sa o uram.

Daca nu sunt speranțe reale, daca celalalt nu depune nici un efort de a fi împreună, merita sa iti pierzi timpul? Timpul pierdut nu se mai intoarce niciodată si suferinta nu o sterge nimeni cu buretele, ea ramane intiparita pentru totdeauna. Daca momentele frumoase sunt mai puține decat cele in care suferi, daca nu vezi viitorul luminos, atunci sigur nu esti pe drumul potrivit. Cauta adanc in tine si vei gasi drumul care ti se potriveste. Iubeste, spera, sufera, iarta, dar nu te irosi!

Cand se termina o relatie esti trist, suferi, simti ca esti rupt in doua, ca viata nu are rost. Plângi zile in sir, te învinovățesti, ai face orice sa poti reface clipele in care erati doi, amandoi fericiti împreună. Ai impresia ca ai pierdut totul, ca nimic nu te va mai putea face fericit . Dar de fapt ce pierz? Pierzi cu adevarat ceva? Daca relatia era functionala, plina de iubire nu se termina. Tot timpul am crezut asta. Doi oameni care se iubesc nu se despart niciodata. Nu se ranesc, trec peste toate greutatile pentru a fi împreună. Daca relatia s-a terminat cert e ca unul din cei doi nu a mai vrut sa stea in relatie. Locul lui nu era acolo. Si a plecat pe drumul lui lăsându-l pe celalalt intepenit pe loc, trist, dezamagit,cu inima franta. Cand se termina o relatie de fapt nu pierzi nimic. Pentru ca in momentul acela nu mai exista nimic.

Da, exista dragoste din partea ta, multa dragoste pe care vrei sa o dai din pacate unui om care nu are nevoie de ea, care nu apreciază dragostea ta. Care pleaca de langa tine fara a privi in urma. Care nu are dragoste de oferit tie. Care de multe ori nu iti ofera nici respect. Nici compasiune. Si atunci ce pierzi? NIMIC. Sterge-ti lacrimile si mergi mai departe. Drumul nu e usor. Dar undeva pe drum o sa intalnesti un om care te va lua in brate si iti va spune ca totul va fi bine. Care va merita dragostea ta si caruia ii vei darui iubirea din tine. Care te va face din nou sa zambesti, care iti va umple viata cu bucurie. Sterge-ti lacrimile, nu privi in urma si mergi inainte. Nu plânge, nu pierzi de fapt nimic.